[RSL] subs. n. ETYM ἄκρον. [FREQ minima 2indicia 0,13/d.c.m.] ¶ a alicuius rei culmen — cima [SIM →culmena] 306-337 Constant Epist ad Opt Porf 8. Heliconis aut Parnasi acra petere. pl. b MED corporis artus — extremidad del cuerpo de los animales [SIM →artus2b] 400 Cass Fel 30.2. manuum ac pedum acra, id est summitates, ligabis.